sâmbătă, 22 septembrie 2012

Jurnal de toamnă (2)

21 Septembrie 2012

    Încercând să mă acomodez cu Universul Toamnei, ochii mi-au fost atrași de tabloul pictat pe fereastră, ivit printre picăturile de ploaie.

    Pământul era acoperit de o mantie foșnitoare de mătase pe care erau cusute frunze de aur, de aramă, de rugină... Nu se mai ivea nici măcar un fir de verdeață prin peisajul tomnatic...
    Din când în când, vântul și câteva frunze dansau voios pe melodia șuieratului său, dând naștere la mici tornade colorate.
    Arborii melancolici își întindeau lungile brațe de lemn, aproape goale, spre înalta boltă cenușie a cerului mohorît, cerând înapoi lumina și căldura verii. Ascultând ruga fierbinte a pomilor, norii plumburii ce traversau leneși cupola lumii continuau să lacrimeze.
    Soarele, aproape de nevăzut, nu mai strălucea cu aceeași dăruire ca altă dată, lăsând fiorul frigului să se instaleze în natură. Marele astru era acum palid... Era bolnav...
    Toamna adusese cu ea tristețea, melancolia, nostalgia... Încă din prima zi aceste sentimente m-au învăluit cu mantiile lor reci și ude și pe mine. De atunci sunt obligată să le port greutatea printre ofturi și picături amare...
Nu ador ploaia, chiar dacă îmi place să îi ascult șoaptele...
Nu îmi place vântul, chiar dacă îi apreciez șuieratul...


 

2 comentarii:

  1. Cat de mult imi plac mie pozele facute toamna! :) Foarte frumoase cele alese de tine si extrem de profunda postarea... aveam nevoie sa citesc asa ceva.

    Dee.

    RăspundețiȘtergere

Don't forget to leave a comment!